
03. Februarie 2019 text & foto – original by Diana
La ȋnceput aveam ȋn plan să scriu astăzi despre cu totul altceva! Timpul ȋnsă mi-a jucat feste. Se pare că unori dispunem de prea mult timp!? De cele mai multe ori insă de prea puțin. Așa cum mi s-a ȋntâmplat și mie acum, când pentru povestea ce o aveam ȋn plan nu mi-a ajuns timpul, ea fiind ceva mai lungă și mai complexă. Și pentru că tot am ajuns la timp …
Ce este timpul? Ți-ai pus vreodată această întrebare? Există timpul ca atare sau este doar o convenție umană? O convenție cu ajutorul căreia sortăm și ordonăm evenimentele pe care le experimentăm zilnic. Tu cum ai răspunde la această întrebare?
Dacă cineva m-ar fi întrebat cineva în urmă cu ceva ani, ce cred despre timp, aș fi putut spune: Timpul? Timpul este timp! Pur şi simplu; secunde, ore, zile, ani … măsuram acțiunile noastre și viața noastră în timp.
Acum realizez ca timpul este o himeră, de fapt nu există în forma in care mi-am imaginat! Totuși timpul este prezent în mod continuu în viața noastră și este ceva pe care toți își imaginează că înțeleg. Cu toate acestea, a defini timpul in mod clar s-a dovedit a fi foarte dificil.
Din perspectivă relativistă, trecutul, prezentul și viitorul coexistă, iar din perspectiva vieții există numai prezent. Tu trăiești mereu “acum”, în acest moment, care este unic și inevitabil, un moment de care nu poți scăpa.
Dar hai să vedem ce este timpul! În acest context, am căutat online o definiție a timpului. Am găsit sute de astfel de definiții, dar eu am ales prima pe care am gasit-o:
“Timpul reprezintă progresul indefinit și continuu al existenței și al evenimentelor din trecut, prezent și viitor considerate în ansamblu lor. (Dicționar Oxford)”.
Oamenii de știință afirmă; timpul a început la Big Bang simultan cu spațiul ca spațiu-timp, timpul fiind cea de-a patra dimensiune a spațiului. Înainte de Big Bang, nu a existat nici timp și nici spațiu. Vă puteți imagina acest lucru, un punct în care nu există spațiu și nu există timp? Punctul de unde a început Big Bang-ul este numit “singularitate inițială”, iar universul poate fi explicat și matematicizat doar ȋncepând cu acest moment. Nu există o lege fizică și niciun concept matematic care să descrie ceea ce a fost înainte de Big Bang și care a fost cauza care a inițiat universul.
Același punct de singularitate este, de asemenea teoretizat și în centrul găurilor negre, unde legile fizice ale texturii spațiu-timp nu pot exista, deci implicit nu există nici spațiu și nici timp!
La ȋnceputul secolului XX, a venit un mare om de știință care a demonstrat că timpul nu are o valoare fixă, ci este relativ. Când te miști, mișcarea ta este împărțită în patru axe: trei dimensiuni ale spațiului și o dimensiune a timpului. Prin urmare, atunci când călătoresti cu viteză mare față de un observator, pentru acesta, timpul tău va trece mai lent. Dar dacă te afli in repaus față de acest observator, atunci întreaga mișcare se întâmplă în dimensiunea timpului. Prin urmare, amândoi fiind in repaus timpul va curge la fel pentru amândoi. Însă dacă tu ai călători cu viteza luminii, din perspectiva observatorului, trăiești veșnic! Și totuși, tu nu ai observa nicio diferență! Trecerea timpului va ramane aceeași pentru tine.
Timpul este o iluzie!
Albert Einstein
Interesant este: gândul și imaginația nu sunt afectate de timp și de legile fizicii. În mintea ta, poți face totul în cel mai scurt timp! Doar atunci când vrei să transformi gândurile și imaginația în acțiuni, ești constrâns să iei în considerare legitatea spațiu-timp.
Cu siguranță ai perceput că trecerea timpului diferă în funcție de ceea ce faci: când aștepți, minutele se transformă ȋn ore, iar orele ȋn zile. Dar atunci când faci ceva interesant sau pasionant, timpul trece foarte repede și orele devin minute.
Chiar și de la persoană la persoană percepția timpului este diferită. Pentru fiecare dintre noi timpul curge altfel și putem fi de acord cu un anumit punct în timp numai atunci când luăm în considerare aparatul de măsurare a timpului, și anume: atotputernicul ceas!
Ceasul măsoară timpul cu precizia pulsațiilor atomului de Cesiu. Totuși, atât atomul de Cesiu cât și timpul masurat de acesta rămân definitiv sub legea relativității!
Ceea ce poate fi măsurat cu timpul, este acumularea de diferite lucruri fizice și cunoștiințe, de lucruri materiale și imateriale care sunt, de altfel, trecătoare. Dar ceea ce se află deasupra acestora: tu, conștiința, este etern!
În legătură cu tema timpului și a spațiului, sunt două filme foarte bune, dupa părerea mea: “Interstellar” (2014) și “Inception” (2010). Aceste filme m-au inspirat și m-au facut sa reanalizez rigiditatea conceptelor de timp și spațiu. Pot să le recomand celor care nu le-au văzut deja și au un oarecare interes pentru filmele SF.
Conceptul de spațiu-timp și relativitatea nu sunt chiar atât de greu de înțeles din punct de vedere științific, dar ele rămân doar teorii până când acestea nu ajung în experiența ta directă. Doar atunci poți spune: Evrica!
Pentru mine timpul e ca un izvor care tâșnește din interiorul nostru și curge la vale ca apa, nu doar într-o singură direcție, ci în toate direcțiile!
citat personal
După cum a-ți observat, experiența mea ȋn ale scrisului nu este foarte vastă, sunt cam la ȋnceput! Eu ȋmi doresc să ma perfecționez ȋn arta scrisului și de aceea aș avea nevoie de un feedback de voi. Aș aprecia foarte mult și m-ar ajuta foarte mult dacă v-ați putea rupe un minut două din timpul vostru, de altfel prețios, pentru lăsa un comentariu referitor la subiect!
Vă mulțumesc din suflet!
First Contact ( 2016 – regizat de Denis Villeneuve) este tot un film in care timpul are o abordare specială. Aici memoria și amintirile din trecut pot influența viitorul. Poți cunoaște mai bine un om sau chiar o civilizație dintr-o altă galaxie și poți să-i intuiești acțiunile viitoare dacă îi cunoști trecutul si amintirile subiective, adică cele care au avut cel mai mare impact sufletesc.
Foarte interesantă abordare asupra timpului, dragă Diana! Îți mai amintești când aveam 14 ani și ne uitam vara până la 5 dimineața la stele? Te imbrâțișez cu drag!